Uleiurile din semințe, precum uleiul de floarea-soarelui, au fost criticate pe rețelele sociale, fiind legate de inflamație și boli cronice. Totuși, experții oferă o perspectivă mai echilibrată asupra acestora.
Uleiurile de floarea-soarelui, rapiță și sâmburi de struguri sunt adesea evitate din cauza conținutului de omega-6. Cu toate acestea, nu există dovezi clare că aceste uleiuri, consumate moderat, cauzează inflamație. Uleiurile bogate în grăsimi nesaturate, precum cele de floarea-soarelui și rapiță, sunt preferabile celor saturate, cum ar fi untul sau uleiul de cocos.
Deși uleiul de floarea-soarelui este accesibil și versatil, nu este ideal pentru prăjiri la temperaturi înalte din cauza oxidării grăsimilor polinesaturate. Variantele cu acid oleic ridicat sunt mai stabile termic. Uleiul rafinat de rapiță este recomandat pentru prăjire și coacere, având un gust neutru și fiind bogat în grăsimi nesaturate.
Contrar unor opinii, uleiul de măsline extravirgin poate fi utilizat pentru gătit, având stabilitate termică rezonabilă. Totuși, prețul și aroma îl fac ideal pentru salate sau adăugare în preparate finale.
Uleiul de cocos, cu 85% grăsimi saturate, trebuie folosit cu prudență, similar untului. Pentru o bucătărie eficientă, sunt suficiente un ulei neutru pentru prăjit, un ulei de măsline extravirgin pentru aromă și, opțional, un ulei aromat precum cel de susan.
Sursa: Sanatate
