Percheziții în Alba Iulia: Parfumuri și haine contrafăcute confiscate de polițiști 

Polițiștii din Alba Iulia au confiscat sute de parfumuri și articole vestimentare contrafăcute în cadrul a două percheziții efectuate joi, 12 decembrie 2024. Acțiunile s-au desfășurat la domiciliul unei femei și la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrate de aceasta.Bunuri în valoare de peste 13.000 de lei ridicateÎn urma perchezițiilor, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au ridicat produse cosmetice și vestimentare estimate la o valoare totală de 13.247 de lei. Acestea purtau însemnele unor mărci renumite, fiind suspectate ca fiind contrafăcute.Contextul legal al acțiuniiAcțiunea s-a desfășurat în cadrul unui dosar penal ce vizează infracțiunea de punere în circulație a unor produse cu marcă identică sau similară cu cele înregistrate, faptă sancționată conform art. 102 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice. Perchezițiile au fost coordonate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Alba, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.Ce au descoperit polițiștiiInvestigațiile au arătat că o femeie de 41 de ani ar fi comercializat și deținut produse contrafăcute atât la domiciliul său, cât și la punctul de lucru al societății comerciale pe care o administrează. În urma perchezițiilor, au fost confiscate:541 de parfumuri și articole vestimentare, susceptibile a fi contrafăcute.600 de țigarete fără marcaj fiscal, care au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.Autoritățile continuă cercetările în acest caz pentru a stabili toate circumstanțele și persoanele implicate.The post Percheziții în Alba Iulia: Parfumuri și haine contrafăcute confiscate de polițiști  appeared first on albapesurse.

Premiile excelenței în afaceri ale Consiliului Județean Alba: Gala BEST OF BUSINESS 2024

Consiliul Județean Alba a organizat evenimentul anual GALA BEST OF BUSINESS, o celebrare a performanței și excelenței în mediul de afaceri. Companii cu capital românesc și străin din industrii diverse – industrie, construcții, servicii, agricultură – au fost recompensate pentru contribuțiile lor remarcabile. Distincțiile au fost acordate în funcție de criterii bine definite, inclusiv: implicare în comunitate, crearea de locuri de muncă, contribuții substanțiale la bugetul județului și valoarea exporturilor și investițiilor. Printre companiile premiate se numără: Grupul de firme Nova, Apidava, Transilvania Nuts, Lincoln Plus,Transavia, Star Transmission și Star Assembly.Distincțiile au fost acordate astfel:Categoria I Întreprinderi Mici și Mijlocii (IMM)Domeniul IndustrieCriteriul: Implicare semnificativă în viața comunitățiiGrupul de firme NovaAlbatros GoldMontana PopaArt InstalGrupul de firme TobimarReal Doc ForestAlbani ForexCasa Auto SebeșApidavaGV & Oprean Imobiliare și GV & Oprean LogisticsKangoopackCora PrintInstalatorulGiroLincoln PlusUnilact TransilvaniaSimodor GrupDomeniile BoieruMobilaiudPropackMontana CâmpeniBell FloverDorin ProdimpexCriteriul: Crearea de noi locuri de muncă – firme cu capital românescLincoln PlusSOF Production StănijaGrupul de firme NovaGrupul de firme TobimarTransilvania NutsDe ColţeştiAlbani ForexTecnostar ConsultingCora Office SolutionsAlbatros GoldMobilaiudTrans Iviniș & CoCriteriul: Crearea de noi locuri de muncă – firme cu capital străinFair Play ImpexE-KidGV & Oprean Imobiliare și GV & Oprean LogisticsAdda Construct și Avanti RoCriteriul: Cei mai buni angajatoriFerma cu OmeniePomaromApidavaPema ElectrotehnicKangoopackGrupul de firme NovaE-KidAlbaco EximBiroticaGeho Aqua IndustriesDe ColţeştiCasa Auto SebeşGrupul de firme Tipo RexTrans Iviniș & CoIprodcoopMobilaiudDacia PanMontana PopaAlba ConsDomeniile BoieruLanticSimodor GrupRapelCompact ConstructExcelent AutoMarinexGea Event și CămaraApis ComGeorgia CateringCriteriul: Cele mai mari valori ale exporturilor – firme cu capital românescOpreanMobilaiudGiroGrupul de firme NovaAlbani ForexTransilvania NutsApidavaMontana CâmpeniPema ElectrotehnicFerma cu OmenieDe ColţeştiIprodcoopSfera BagsAlbatros GoldRapelReal Doc ForestLincoln PlusTransilvania ProductionCriteriul: Cele mai mari valori ale exporturilor – firme cu capital străinPomaromFair Play ImpexDomeniile BoieruAdda Construct și Avanti RoCriteriul: Cele mai mari investiții realizate în economia județului – firme cu capital românescGrupul de firme TobimarInstalatorulTrans Iviniș & CoArt InstalOpreanAlba ConsAlbatros GoldGrupul de firme NovaGiroAlmax GroupGeho Aqua IndustriesAtol ImoLincoln PlusMontana PopaAlpin Center InvestSimodor GrupKangoopackUnilact TransilvaniaSfera BagsDupexPerfetto TradingAdrian ComserviceTecnostar ConsultingCasa Auto SebeşApidavaUrs Construct AlbaTrans AvramCriteriul: Cele mai mari investiții realizate în economia județului – firme cu capital străinE-KidDomeniile BoieruFair Play ImpexPomaromGV & Oprean Imobiliare și GV & Oprean LogisticsAdda Construct și Avanti RoCriteriul: Contribuții substanțiale la bugetul județului – firme cu capital românescPema ElectrotehnicOpreanGrupul de firme TobimarLincoln PlusKangoopackAlbatros GoldAlbaco EximTrans AvramTrans Iviniș & CoCriteriul: Contribuții substanțiale la bugetul județului – firme cu capital străinGV & Oprean Imobiliare și GV & Oprean LogisticsDomeniul AgriculturăCategoria ferme mariCriterii: Cele mai mari producții și investiții în domeniul agricolTransaviaGrupul de firme JidveiGrupul de firme DN AgrarCategoria ferme mici și mijlocii2. Criteriu: Producții realizate în sectorul vegetalMecsol GaldaSperanţa ElFitomarSocietatea agricolă VinţanaNovia BiiaAgromaxmanTimariu Raul Nicolae I.F.Nemeş Raul Emil I.I.Alba Travel & TourismCriteriu: Producții realizate în sectorul zootehnicAlbatros GoldStazooSipigfermAberdeen AngusCriteriu: Producții realizate în ferme mixteAnimal FermaBioterraUnilact TransilvaniaCriteriu: Producții realizate în sector horticol (pomicultură, viticultură și floricultură)Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie BlajGlueckspilzCiumbrud PlantMolnar Mol-EximPomicola BozCooperativa Agricolă Fructiflora CiumbrudSarmi FructAxa Fruct ProdAgro Serv CompCriteriu: Investiții majore în agricultură județuluiSperanţa ElAlbatros GoldAnimal FermaNovia BiiaGlueckspilzMecsol GaldaUnilact TransilvaniaFitomarCooperativa Agricolă Fructiflora CiumbrudBioterraSipigfermStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie BlajAlba Travel & TourismÎntreprinderi Mari (IM)Criteriu: Implicare semnificativă în viața comunitățiiStar AssemblyPehart Tec GrupTransaviaGrupul de firme JidveiElitElis PavajeFlorea GrupAtlas ImobiliareStar TransmissionLivio DarioSaturnAlbalactBaumit România ComCriteriu: Crearea de noi locuri de muncă de către companii cu capital românescTransaviaGrupul de firme JidveiAtlas ImobiliareElitFlorea GrupElis PavajeLivio DarioFabrica de Arme CugirIAMUTranseuroThe post Premiile excelenței în afaceri ale Consiliului Județean Alba: Gala BEST OF BUSINESS 2024 appeared first on albapesurse.

Creștere semnificativă a energiei produse de panouri fotovoltaice în 2024

Energia produsă de panouri fotovoltaice din România a atins 3,18 miliarde kWh în primele zece luni ale anului 2024, marcând o creștere impresionantă de 55,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Aceste cifre includ și energia produsă de prosumatori, confirmând impactul semnificativ al adopției tehnologiilor solare.Pe de altă parte, alte surse de energie au înregistrat scăderi: producția termocentralelor a scăzut cu 1,2% (14,06 miliarde kWh), hidrocentralele au înregistrat o reducere de 21,3% (12,53 miliarde kWh), iar centralele nuclearo-electrice au produs cu 4,3% mai puțin (8,9 miliarde kWh). Producția eoliană a scăzut semnificativ, cu 18,2%, atingând 5,07 miliarde kWh.Consumul de energie electricăConsumul final de energie electrică a crescut cu 1,3%, totalizând 41,55 miliarde kWh. Economia a consumat 31,54 miliarde kWh (+0,9%), iar consumul populației a crescut cu 3%, atingând 9,69 miliarde kWh. Singura categorie în scădere a fost iluminatul public (-2,4%).Comerțul cu energieExporturile de energie electrică au scăzut cu 3,6%, ajungând la 9,10 milioane kWh, în timp ce importurile au crescut cu 59,7%, totalizând 10,82 miliarde kWh.În ansamblu, resursele de energie electrică au crescut cu 0,1%, în timp ce cele de energie primară au scăzut cu 1,5%, ajungând la 27 milioane tone echivalent petrol (tep).The post Creștere semnificativă a energiei produse de panouri fotovoltaice în 2024 appeared first on albapesurse.

România și Bulgaria vor adera pe deplin la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025

Miniștrii de interne ai Uniunii Europene au aprobat, joi, decizia de integrare completă a României și Bulgariei în spațiul Schengen. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2025, controalele la granițele terestre dintre aceste state și restul zonei Schengen vor fi eliminate.Decizia vine după mai mulți ani de blocaje, în special din partea Austriei și Olandei, care și-au exprimat rezerve în trecut cu privire la aderarea celor două țări. Cu toate acestea, de această dată, niciuna dintre cele două țări nu a aplicat veto-ul, marcând un moment istoric pentru România și Bulgaria.Intrarea în spațiul Schengen înseamnă că cetățenii, bunurile și serviciile vor circula fără controale suplimentare la granițele interne, ceea ce va simplifica transporturile și va stimula economia regională.Decizia a fost primită cu entuziasm la București și Sofia, autoritățile din ambele state subliniind că acest pas recunoaște progresele semnificative realizate în domeniul justiției și afacerilor interne.Aderarea României și Bulgariei la Schengen este considerată o etapă esențială pentru consolidarea Uniunii Europene.The post România și Bulgaria vor adera pe deplin la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025 first appeared on Ziarul Metropolitan Brasov.

Dezbatere publică la Râșnov despre exploatările forestiere și acordarea lemnelor de foc

Primăria Orașului Râșnov, în colaborare cu Ocolul Silvic Râșnov R.A., organizează vineri, 13 decembrie, începând cu ora 18:00, o sesiune de informare publică la Cinematograful Amza Pellea. Tema principală a întâlnirii este gestionarea exploatărilor forestiere din zona Râșnov și procesul de acordare a lemnelor de foc pentru sezonul rece.Evenimentul este deschis tuturor cetățenilor interesați să afle detalii despre activitățile silvice și să adreseze întrebări specialiștilor din domeniu. Printre participanți se numără reprezentanți ai Ocolului Silvic Râșnov R.A., consilieri locali și reprezentanți ai Primăriei Râșnov.Pentru mai multe informații, cetățenii sunt încurajați să contacteze Primăria Râșnov.The post Dezbatere publică la Râșnov despre exploatările forestiere și acordarea lemnelor de foc first appeared on Ziarul Metropolitan Brasov.

Primăria a reluat discuția cu BERD pentru finanțarea și construirea Spitalului Regional

Primarul George Scripcaru s-a întâlnit cu reprezentanții BERD pentru a discuta despre reluarea proiectului construirii Spitalului Regional, în cadrul unui parteneriat public privat, precum și pentru finanțarea eficientizării energetice mai multor imobile publiceAstăzi, 11 decembrie, o delegație a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, condusă de d-na Venera Vlad, a efectuat o vizită la Brașov pentru a discuta cu  primarul George Scripcaru despre proiectele demarate de municipalitate în parteneriat cu BERD în urmă cu mai mult timp și despre posibilitățile continuării acestora.Temele principale ale întâlnirii au fost continuarea derulării proiectului de finanțare și construire a Spitalului Regional și implementarea proiectului de eficientizare a unor clădiri publice.În cazul spitalului, primarul George Scripcaru a subliniat interesul municipalității de a relua proiectul, mai ales că Brașovul are nevoie de acest spital care să răspundă nevoilor brașovenilor, dar și tuturor cetățenilor din această regiune.,,Din păcate acest proiect a fost pus într-o stare de așteptare, astfel că acel calendar pe care l-am stabilit cu BERD-ul acum câțiva ani nu mai este de actualitate. Am reluat discuțiile cu reprezentanții BERD, care au finanțat pregătirea documentației și, sper, în curând să reluăm parcursul pe care împreună cu partenerii noștri îl stabiliserăm. Am hotărât împreună cu d-na Venera Vlad ca în următoarea perioadă să avem o serie de discuții pentru identificarea de soluții de cofinanțare a proiectului, iar cel târziu din februarie să reluăm acest parteneriat. Avem indicatorii tehnico-economici și studiul de fezabilitate aprobate încă din 2021, va trebui să actualizăm aceste documente, și mă bucur că BERD-ul s-a angajat să sprijine financiar și această procedură. Voi avea, în perioada următoare, o discuție cu doamna comisar european Roxana Mânzatu pentru a vedea dacă există variante de cofinanțare a construirii acestui spital cu fonduri europene nerambursabile. De asemenea, vom discuta și la nivelul viitorului Guvern pentru a primi sprijinul în vederea realizării acestui proiect major pentru creșterea calității serviciilor în sănătatea publică brașoveană și din întreaga regiune. Este unul dintre proiectele de care Brașovul are mare nevoie și am încredere că întreaga comunitate brașoveană va sprijini realizarea lui”, a precizat primarul George Scripcaru.Venera Vlad a spus că BERD este interesată, în continuare, de reluarea proiectului sub forma unui parteneriat public-privat, mai ales că există aprobată o finanțare nerambursabilă din partea băncii pentru realizarea documentației necesare. Prin acest parteneriat (public-privat) se va finanța și construi spitalul regional. Precizăm că, în cadrul contractului de finanțare nerambursabilă cu BERD, s-au realizat și studiile de prefezabilitate și fezabilitate, ultimul aprobat de Consiliul Local în 2021.,,La nivelul băncii am avut mai multe discuții, iar eu am insistat să păstrăm alocarea pentru Brașov, mai ales că este un proiect ce are toate șansele să devină un model de bună practică. Mă bucur că a existat un acord pe această temă, iar acum putem relua foarte repede parteneriatul, inclusiv partea de finanțare din partea băncii pentru pregătirea documentației necesare în vederea identificării partenerului care va trebui să asigure finanțarea și construirea spitalului. Am încredere că viitorul guvern se va implica și va sprijini acest demers, mai ales că, prin acest proiect, Guvernul României are ocazia să demonstreze implicarea în realizarea unor astfel de investiții majore pentru calitatea vieții cetățenilor, prin intermediul parteneriatelor public-private“, a declarat reprezentanta BERD, Venera Vlad.Vă reamintim că în conformitate cu studiul de fezabilitate aprobat de Consiliul Local, viitorul spital va avea 31 secții, 77 de specialități, 26 săli de operații, 972 de paturi – din care 56 pentru spitalizarea de zi, o capacitate de 370.000 de pacienți pe an, atât spitalizați, cât și cei tratați în ambulatoriu, precum și cele mai noi aparate și echipamente medicale din România.Proiectul cuprinde următoarele obiective de construcție:clădirea principală a spitalului (suprafață desfășurată de circa 141.000 m.p.); parcare de mașini supraetajată (circa 41.500 mp, capacitate de 1.410 vehicule); clădire servicii tehnice (11.000 m.p., 2 niveluri, panouri fotovoltaice pe acoperiș); parc de agrement (circa 10.000 m.p., inclusiv bufet de aprox. 250 m.p.); parc fotovoltaic (PV) (aprox. 7.500 m.p.; electricitatea generată de panourile fotovoltaice va fi de aprox. 1.850 MWh pe an).Eficientizare energetică clădiri publiceO altă temă abordată în cadrul acestei întâlniri este cea referitoare la finanțarea BERD a eficientizării energetice pentru mai multe clădiri publice din Brașov, cum ar fi Colegiul Național Andrei Șaguna, sediul ISU de pe str. Mihai Viteazul, sediul operatorului de transport RATBV, sediul Primăriei Brașov.Primarul George Scripcaru a precizat că în următoarele zile, la nivelul primăriei se va face o analiză cu privire la care sunt clădirile care vor rămâne în acest pachet de finanțare, având în vedere că valoarea investițiilor necesare depășește valoarea acordului financiar cu BERD.Primarul a afirmat că prioritare sunt unitățile de învățământ, dar și alte clădiri de interes public, și abia după aceea clădirea primăriei.După stabilirea listei finale, vor putea fi demarate aceste proiecte de eficientizare energetică, având în vedere că o parte din finanțare este asigurată prin BERD.The post Primăria a reluat discuția cu BERD pentru finanțarea și construirea Spitalului Regional first appeared on Ziarul Metropolitan Brasov.

Comunicat de presă„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Comunicat de presă„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”06 decembrie 2024Numele beneficiarului: CONSULT-R SRLApel de proiecte gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, finanțat din fondurieuropene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C9. SUPORT PENTRUSECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE, Investiția I3. SCHEME DE AJUTOR PENTRU SECTORULPRIVAT, Pilonul III. CREȘTERE INTELIGENTĂ, SUSTENABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII, INCLUSIV COEZIUNEECONOMICĂ, LOCURI DE MUNCĂ, PRODUCTIVITATE, COMPETITIVITATE, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE,PRECUM ȘI O PIAȚĂ INTERNĂ FUNCȚIONALĂ, CU ÎNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII (IMM-URI) PUTERNICENumele proiectului de investiție: Digitalizare birou de expertize si contabilitate „Consult-R SRL”Adresa implementare proiect: HARGHITA, Str Sportivilor, bl D sc 1 et 3 apt 14Cod proiect: Nr. ordine: 789.1/i3/c9Contract de finanțare: 535/RUE 789/I3/C9Dată de începere: 29.11.2024Dată de finalizare: 29.11.2025Obiectivul general al proiectului :Cresterea capacitatii societății Consult-R SRL prin adoptarea tehnologiilor digitale.Obiectivele specifice:Realizarea de achiziții de hardware TIC si aplicații software; Realizarea de cursuri de competență digitală pentru instruirea personalului.Valoarea totală a proiectului: 162.982,23 leiValoarea finanțare nerambursabilă: .108.640,11 leiDate de contact:Persoana de contact: Rugina GrigoreTelefon: 0733313103Email: consult@rdl.roThe post Comunicat de presă„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!” first appeared on Ziarul Harghita.

SURSE-Primele date din sondajele exit-poll: Bătălia pentru locul 2 este strânsă

Conform primelor date din sondajele de tip exit-poll realizate pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, competiția pentru accederea în turul doi este una extrem de disputată. Surse politice convergente indică o situație intensă, așa cum anticipau și sondajele premergătoare scrutinului. Pe baza informațiilor centralizate până la ora 12:00, situația candidaților este următoarea: Marcel Ciolacu – 26% George Simion – 20% Elena Lasconi – 15% Nicolae Ciucă – 15% Mircea Geoană – 6% Cristian Diaconescu – 5% Kelemen Hunor – 4% Călin Georgescu – 4% Ludovic Orban – 3% Cristian Terheș – 2% Datele reflectă o cursă strânsă între George Simion, Elena Lasconi și Nicolae Ciucă pentru locul secund, ceea ce sugerează că diferențele minime vor face ca fiecare vot să fie crucial. Marcel Ciolacu își menține un avans confortabil, fiind principalul favorit pentru a accede în turul doi, conform acestor prime estimări. Între timp, candidații aflați pe locurile inferioare rămân în afara competiției directe pentru etapa finală, deși voturile lor ar putea influența echilibrul în turul doi. sursa – stiripesurse The post SURSE-Primele date din sondajele exit-poll: Bătălia pentru locul 2 este strânsă first appeared on Ziarul Metropolitan Brasov. The post SURSE-Primele date din sondajele exit-poll: Bătălia pentru locul 2 este strânsă first appeared on Ziarul Harghita.

Cu 2.600 de lei mai mult, câștigă angajații din alte județe față de cei din Harghita.

Diferențele salariale între județele României continuă să fie semnificative. În medie, angajații din județul Sibiu câștigă cu 2.600 de lei mai mult decât cei din județul Harghita, potrivit unui raport recent al Direcției Regionale de Statistică Alba. Șomajul în Regiunea Centru: Județele Brașov și Sibiu au înregistrat în luna mai o rată a șomajului sub media națională. Cel mai mare număr de șomeri din Regiunea Centru a fost raportat în județul Mureș. Conform comunicatului transmis de Direcția Regională de Statistică Alba, rata șomajului în Regiunea Centru a fost de 3,1% în luna mai 2024, identică cu valoarea înregistrată la nivel național. În rândul femeilor, rata șomajului a fost de 3,3% în regiune și de 3,2% la nivel național. Detalii pe județe: Harghita: Rata șomajului a fost de 4,5% Covasna: Rata șomajului a fost de 3,9% Mureș: Rata șomajului a fost de 3,4% Alba: Rata șomajului a fost de 3,1%, identică cu media regională și națională Brașov: Rata șomajului a fost de 2,4% Sibiu: Rata șomajului a fost de 2,6% Această discrepanță salarială reflectă diferențele economice și de dezvoltare dintre județe, subliniind nevoia de politici regionale care să echilibreze oportunitățile și să reducă inegalitățile economice în România. The post Cu 2.600 de lei mai mult, câștigă angajații din alte județe față de cei din Harghita. first appeared on Ziarul Harghita.