Statele membre ale Uniunii Europene sunt așteptate să prezinte la Bruxelles o listă inițială a măsurilor de securitate energetică planificate, pentru care doresc să beneficieze de flexibilitate fiscală, împreună cu estimările costurilor bugetare asociate. Comisia Europeană va decide, conform orientărilor adoptate, în fiecare caz în parte, dacă va extinde domeniul de aplicare al clauzei derogatorii naționale pentru apărare, astfel încât să includă și această categorie, conform anunțului făcut de reprezentanții Executivului comunitar luni, printr-un comunicat de presă. Mai precis, așa cum precizează sursa citată, Comisia Europeană a emis o comunicare care oferă statelor membre orientări suplimentare referitoare la posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al clauzei derogatorii naționale pentru apărare, astfel încât să includă și măsuri de securitate energetică. Comunicarea detaliază procedura de solicitare a flexibilității bugetare, modul de tratare a acesteia în cadrul supravegherii bugetare a UE și monitorizarea utilizării sale. „Decizia revine Guvernului și, în special, Ministerului Finanțelor, dar în ceea ce privește măsurile concrete din domeniul energiei, colegii mei din Minister analizează deja comunicarea Comisiei. De asemenea, vom profita de întâlnirea de lucru cu statele membre și Comisia Europeană din această săptămână pe tema electricității pentru a înțelege mai bine ce măsuri sunt eligibile”, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat, în cadrul unui interviu acordat Mediafax. Ce recomandă Comisia. Posibilitatea de a extinde clauza derogatorie națională pentru a include măsurile de securitate energetică a fost anunțată pe 3 iunie 2026, în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european, ca urmare a conflictului în curs din Orientul Mijlociu. Astfel, doar măsurile bugetare adoptate după 28 februarie – data escaladării tensiunilor – vor fi eligibile pentru flexibilitate. Așa cum a subliniat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, flexibilitatea este destinată să sprijine măsurile care întăresc reziliența structurală a sistemului energetic european și să accelereze tranziția de la combustibilii fosili. Conform Comisiei, flexibilitatea trebuie să asigure sustenabilitatea finanțelor publice. Plafonul global existent de 1,5% din produsul intern brut (PIB) pentru abaterea permisă de la traiectoria recomandată a cheltuielilor nete în cadrul clauzei derogatorii naționale va rămâne în vigoare, iar plafoanele specifice pentru măsurile de securitate energetică vor fi stabilite la 0,3% din PIB pe an și, cumulat, la 0,6% din PIB în cadrul plafonului global de 1,5% din PIB. Flexibilitatea va fi disponibilă în perioada 2026-2028. „Măsurile eligibile ar trebui să fie finanțate la nivel național, având un impact bugetar direct. De asemenea, acestea trebuie să fie concepute astfel încât să…
Sursa: Economie
