În timpul campaniei electorale, aproape toate partidele, cu excepția AUR, au pus accent obsesiv pe „direcția europeană” a României. Alegătorilor li s-a transmis un mesaj clar: România trebuie să continue pe calea proeuropeană, iar o posibilă victorie a lui George Simion ar putea aduce instabilitate, izolare și o apropiere periculoasă de Rusia. Românilor li s-a cerut, în esență, să opteze pentru „stabilitate”. Dar cum se prezintă România la mai bine de un an de la alegerea lui Nicușor Dan? Pentru cetățeanul de rând, răspunsul nu se regăsește atât în discursurile politicienilor, cât în portofel. Prețurile au crescut semnificativ, energia a devenit una dintre principalele probleme ale economiei, carburanții s-au scumpit, iar aceste creșteri se reflectă în costurile de transport, producție și, în final, în prețurile de la raft. Comisia Europeană discută chiar despre efectele inflației ridicate din energie asupra veniturilor reale ale românilor și preconizează o inflație de 6,8% pentru România în 2026. Tot Comisia avertizează că presiunea asupra veniturilor disponibile duce la scăderea consumului intern. Cu alte cuvinte, românii au început să economisească. Românii cumpără mai puțin. Acesta este adevăratul barometru al economiei. Cifrele din comerț sunt poate mai elocvente decât orice declarație politică. În mai 2026, vânzările cu amănuntul au fost cu 4,7% mai mici decât în aceeași lună a anului precedent. Era deja a zecea lună consecutivă de scădere a activității din retail. Nu mai vorbim doar despre percepții sau despre nemulțumiri de pe rețelele sociale. Vorbim despre oameni care cumpără mai puțin. Când populația reduce cheltuielile pentru alimente, produse nealimentare și carburanți, mesajul este cât se poate de clar: puterea de cumpărare este sub presiune. Reforma statului promisă, dar nota de plată ajunge tot la populație și firme. Guvernul condus de Ilie Bolojan a venit cu promisiunea reformelor, a reducerii deficitului și a unei administrații mai eficiente. Însă întrebarea pe care și-o pun tot mai mulți români este alta: unde sunt marile reduceri din aparatul de stat? Unde este reforma radicală a instituțiilor? Unde sunt economiile substanțiale realizate din privilegiile politice, din sinecuri, din structurile supradimensionate și din cheltuielile inutile? Pentru contribuabil, efectele cele mai vizibile sunt taxele, scumpirile, restrângerea unor forme de sprijin și presiunea tot mai mare asupra mediului privat. În același timp, partidele politice continuă să beneficieze de subvenții de la buget. Este dificil să-i explici unui român că trebuie să accepte austeritatea și să facă sacrificii, în timp ce sistemul politic pare mult mai greu de convins să înceapă economia cu el însuși. Energia, bomba care a afectat toate prețurile. Unul dintre cele mai importante momente a fost încetarea schemei generale de plafonare a energiei electrice la 1 iulie
Sursa: TRANSILVANIA
Articolul Un an cu Nicușor Dan și „direcția europeană”. Românii au evitat „dezastrul”, dar se confruntă cu facturi mai mari și consum în scădere apare prima dată în Ziarul Metropolitan Brasov.
