Voturi care pot schimba direcția politică a continentului

Europa se pregătește pentru o duminică decisivă, în care urnele de vot din România, Polonia și Portugalia ar putea rescrie harta politică a continentului. Într-un context tensionat, cu crize suprapuse — de la securitate la economie și identitate — milioane de cetățeni sunt chemați să-și exprime opțiunile în alegeri ce ar putea reconfigura nu doar guvernele naționale, ci și raportul de forțe la nivelul Uniunii Europene.

România: un scrutin fără precedent în epoca postcomunistă

România se află în fața unui vot istoric. După anularea controversată a alegerilor prezidențiale din noiembrie trecut, țara organizează al doilea tur al unui nou scrutin, în care radicalizarea electoratului și neîncrederea în clasa politică au atins cote alarmante.

George Simion, liderul AUR, în vârstă de 38 de ani, s-a impus cu 41% în primul tur, un scor dublu față de rivalul său, Nicușor Dan. Cu o campanie anti-UE, pro-Trump și puternic conservatoare, Simion promite o „melonizare” a Europei și respingerea sprijinului pentru Ucraina. El se află acum în poziția de favorit într-o confruntare tensionată cu Dan, actualul primar al Capitalei, care apără o linie pro-occidentală și centristă.

Criza politică este deja în desfășurare: demisia premierului Marcel Ciolacu după eșecul coaliției la primul tur a dus la colapsul guvernului și la negocieri intense pentru o nouă coaliție. În eventualitatea unei victorii a lui Simion, scenariile merg de la o alunecare spre extrema dreaptă până la alegeri parlamentare anticipate. Posibilitatea unei alianțe între AUR și PSD este vehiculată tot mai frecvent, în ciuda contrastului ideologic aparent.

UE privește cu îngrijorare către București, anticipând o posibilă alunecare în iliberalism, alături de Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia lui Robert Fico. De cealaltă parte, susținătorii mișcărilor naționaliste din Occident, inclusiv din SUA, salută ascensiunea lui Simion.

Polonia: o miză vitală pentru Donald Tusk

În Polonia, votul are o însemnătate strategică pentru echilibrul puterii. Deși funcția prezidențială este în mare parte simbolică, președintele dispune de un veto legislativ esențial. Președintele actual, Andrzej Duda, un apropiat al fostului guvern PiS și susținător fervent al lui Trump, a blocat o parte din inițiativele Coaliției Civice (KO) condusă de Donald Tusk, revenită la putere în 2023.

Alegerile prezidențiale sunt astfel o bătălie pentru controlul instituțional. Rafał Trzaskowski, primarul liberal al Varșoviei, este favorit, dar principalul său contracandidat, Karol Nawrocki, susținut de PiS, promite o schimbare de imagine pentru conservatori, păstrând totuși linia dură anti-migrație și anti-UE. Un al treilea candidat, extremistul Sławomir Mentzen, pare să fi pierdut din avânt, deși rămâne o voce influentă pentru viitorul politic al dreptei radicale în Polonia.

Rezultatul va determina dacă Tusk va putea pune în aplicare reformele promise privind drepturile omului, avortul și reîntoarcerea fermă pe axa europeană.

Portugalia: o criză internă, un electorat obosit

Spre deosebire de tensiunile din estul continentului, Portugalia merge la vot pentru a treia oară în trei ani, într-un climat politic dominat de scandaluri de integritate și instabilitate guvernamentală. Premierul Luís Montenegro, liderul de centru-dreapta al Alianței Democratice (AD), a convocat alegerile după ce a pierdut un vot de încredere legat de afacerile familiei sale.

Cu toate acestea, sondajele sugerează că peisajul politic nu se va schimba radical: AD și Partidul Socialist (PS) sunt în continuare la mică distanță în preferințele alegătorilor, iar extrema dreaptă — partidul Chega — rămâne pe un trend ascendent, fără a depăși însă pragul de influență guvernamentală.

Montenegro refuză oficial o alianță cu Chega, dar gesturile recente ale guvernului, precum promisiunea de a expulza 18.000 de migranți, sugerează o tentativă de captare a electoratului de dreapta. Dacă AD nu obține majoritatea, se speculează deja că premierul ar putea fi înlocuit cu o figură mai dispusă la compromisuri cu extrema dreaptă.

Concluzie: O Europă în balans

Alegerile din România, Polonia și Portugalia reflectă o Europă divizată, aflată la răscruce. Ascensiunea forțelor naționaliste, polarizarea profundă a societății și lipsa încrederii în clasa politică tradițională pun sub semnul întrebării direcția democrațiilor europene.

Duminica aceasta nu este doar despre lideri noi — este despre testarea limitelor sistemelor democratice în fața valului populist, despre relația cu UE, despre poziționarea față de Rusia și despre viitorul valorilor europene.

Rezultatele ar putea trimite unde de șoc dincolo de granițele naționale. Europa se uită spre urne — cu speranță, dar și cu teamă.

The post Trei țări europene la răscruce politică – România, Polonia și Portugalia decid viitorul first appeared on Ziarul Metropolitan Brasov.