România înregistrează a doua cea mai mare viteză de creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană, cu un avans de 245,9% în ultimii zece ani, ca urmare a majorării împrumuturilor necesare finanțării cheltuielilor statului. Premierul Ilie Bolojan admite că situația a devenit critică: „Ne-am împrumutat accelerat în ultimii 5 ani. Avem credite de peste 200 de miliarde de euro, iar dobânzile sunt la aproape 3% din PIB”.
Guvernul discută vineri proiectul privind administrarea datoriei publice pentru următorii doi ani, într-un context în care România trebuie să acopere în 2025 un necesar uriaș de finanțare: 259 miliarde de lei.
Dobânzi-record: 55 de miliarde lei în 2024, 12 miliarde euro în 2025
Potrivit premierului, costul împrumuturilor a devenit împovărător. În acest an, România plătește aproximativ 55 miliarde de lei (11 miliarde euro) doar pe dobânzi, iar anul viitor suma va crește spre 12 miliarde euro. Practic, jumătate din deficitul bugetar de 6,5% este „mâncat” de dobânzi, un nivel considerat nesustenabil.
„Dacă nu le vom scădea, indiferent cine va fi la guvernare, nu putem ieși din această chingă. Ne vom duce într-o fundătură”, avertizează Bolojan.
Un portofoliu de datorie riscant: scadențe scurte și refinanțare scumpă
România are o structură a datoriei publice puternic expusă la riscuri, cu multe scadențe pe termen scurt. Aceasta obligă statul să se împrumute frecvent și, inevitabil, la costuri tot mai mari într-un context internațional volatil.
Documentul Ministerului Finanțelor arată clar că riscul de refinanțare și riscul de creștere a dobânzilor sunt principalele vulnerabilități ale țării. Dacă piețele se tensionează sau încrederea investitorilor scade, România riscă să se împrumute mult mai scump.
Riscul valutar: datoria în euro și dolari poate exploda la o depreciere a leului
O parte considerabilă din datoria publică este denominată în euro, dolari și yeni. Orice depreciere a leului mărește automat costul total în lei al datoriei.
De aceea, strategia Finanțelor pune accent pe:
- menținerea unei rezerve valutare care să acopere până la 4 luni de finanțare;
- orientarea, pe cât posibil, spre împrumuturi în lei.
Dependența de investitorii interni crește. Străinii se retrag
Structura investitorilor s-a modificat semnificativ:
- Băncile comerciale: 44–45% din totalul titlurilor de stat, în creștere de la 39,5% în 2023
- Fondurile de pensii: aprox. 25%
- Fondurile locale de administrare: ~25%
- Investitorii străini: au scăzut de la 26% la aproximativ 20% în ultimii doi ani
Retragerea investitorilor nerezidenți și creșterea dependenței de piața internă arată pierderea încrederii în economia României. În plus, presiunea asupra băncilor și fondurilor de pensii de a cumpăra titluri de stat reduce lichiditatea din economie și poate împinge dobânzile în sus.
Ratingul de țară, cel mai mare risc macroeconomic
Documentul guvernamental subliniază că riscul de retrogradare a României sub nivelul investment grade reprezintă cea mai mare amenințare macroeconomică. O astfel de decizie ar avea efecte severe:
- dobânzi mai mari la împrumuturile statului;
- credite mai scumpe pentru populație și firme;
- vânzarea forțată a obligațiunilor românești de către investitori instituționali;
- presiuni puternice asupra cursului de schimb.
Strategia privind administrarea datoriei publice, aflată vineri pe masa Guvernului, încearcă să reducă aceste riscuri, însă provocările rămân majore în contextul unei datorii care a crescut de aproape trei ori și jumătate în ultimul deceniu.
Articolul România, a doua cea mai rapidă creștere a datoriei din UE. apare prima dată în Ziarul Metropolitan Brasov.
