Opinie: „Explozia din Rahova și gazul din mințile noastre”

„Când România explodează din interior, vinovații dau vina pe gaz.”

Într-o Românie în care se tot vorbește despre stabilitate, liniște și securitate energetică, o simplă scânteie a spulberat, la propriu, liniștea dintr-un bloc din Rahova.

Trei oameni au murit. Alții sunt în spital. Explicația?

„Gazul”.

Formula magică prin care autoritățile îngroapă orice responsabilitate sub cimentul uzual al indiferenței.

Dar poate că problema nu e la conductă, ci la sistemul care o păstrează veche, nesupravegheată și mereu „sigilată” doar pe hârtie.

România are instituții care știu să organizeze conferințe de presă, dar nu și verificări reale.

Și, ca întotdeauna, între două explozii, apare C.T.P. – moralistul de serviciu al Apocalipsei – să ne spună că în Ucraina „mor oameni”, cu accentul acela grav de profet media.

Da, domnule Popescu, mor oameni și acolo. Dar și aici. Numai că la noi mor în tăcere, în apartamente care explodează, în spitale care ard, în tribunale care se suspendă.

Explozia din Rahova nu e o excepție, ci o consecință.

Țara arată ca blocul acela: instalații vechi, legi care curg, autorități care miroase a gaz dar zâmbesc în fața camerelor.
Când minciuna devine politică de stat, gazul devine simbolul perfect. Transparent, incolor și mortal.

Final:

Poate că România nu e în pericol de la gazul metan, ci de la gazele de presă, de la politicienii care suflă aer cald și de la experții care privesc mereu tragedia altora, ca să nu vadă propria implozie.

Claudiu Oțeleanu