„Mita curge ca apa”. Ancheta care zguduie Brașovul: O rețea de interese politice și economice pare să fi transformat o instituție publică într-o fabrică de influență liberală.

Vicepreședintele CJ Brașov și oameni din conducerea Companiei Apa, puși sub control judiciar pentru abuz în serviciu și mită. O rețea de interese politice și economice pare să fi transformat o instituție publică într-o fabrică de influență liberală.

O nouă lovitură pentru PNL Brașov

Brașovul devine din nou epicentrul unui scandal de corupție, în care politicul și administrativul se amestecă periculos. Procurorii DNA Brașov i-au pus sub control judiciar pe Todorică Șerban, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, și pe Mirela Suciu, șefa Resurselor Umane din Compania Apa Brașov SA, ambii acuzați de abuz în serviciu.

Todorică Șerban a primit interdicția de a-și mai exercita funcțiile și de a lua legătura cu ceilalți inculpați. Dosarul, supranumit deja „Mită pentru funcții”, scoate la lumină o rețea de aranjamente și complicități în interiorul uneia dintre cele mai importante companii publice din județ.

Cum s-a „aranjat” selecția directorului general

Totul ar fi început în martie 2025, când Compania Apa Brașov SA a semnat un contract prin cumpărare directă cu firma Ewora Resurse Umane SRL din Galați. Scopul: recrutarea unui expert independent care să deruleze procedura de selecție pentru funcțiile de director general și director economic, conform OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

În spatele unui proces care trebuia să fie transparent, procurorii spun că se ascundea un scenariu atent regizat.
Liviu Cocoș, director interimar al Companiei Apa și prim-vicepreședinte PNL Brașov, ar fi promis „expertului independent” — identificat ca B.C., reprezentant al firmei Ewora — contracte viitoare de achiziții publice dacă îl va selecta pe el în funcția de director general.

Mita sub formă de angajări și contracte

Ancheta DNA arată că în lunile mai-iunie 2025, Cocoș ar fi oferit avantaje și altor persoane din structurile administrative.
Astfel, Liviu Dragomir, reprezentant al ADIDAJ în Consiliul de Administrație al Companiei Apa, ar fi primit un post de consilier tehnic, creat special pentru el, cu un salariu stabilit „după dorință”. În schimb, Dragomir ar fi trebuit să-și folosească influența pentru ca membrii CA să îl voteze pe Cocoș ca director general.

Nici aici nu se opresc conexiunile. În iunie 2025, Cocoș ar fi intervenit pentru angajarea unei rude a suspectei Țop Ferghete Floriana Carmen, membră în comisia de selecție, tot în scopul de a fi favorizat în procesul de numire.

Rolul cheie al Mirelei Suciu – resurse umane „la comandă”

Potrivit anchetatorilor, Mirela Suciu, șefa Resurselor Umane, ar fi fost un element esențial în mecanismul de influență:

ar fi asigurat executarea cerințelor formulate de Cocoș privind selecția;
ar fi participat ilegal la interviurile organizate de expertul independent, pentru a-l susține pe Cocoș;
ar fi întocmit actele de angajare ale lui Dragomir și ar fi stabilit salariul și fișa postului, la indicațiile aceluiași Cocoș.

În termeni simpli: procedura de selecție a fost transformată într-un simulacru, iar criteriile profesionale au fost înlocuite cu criterii de loialitate politică.

Interferența politicului – o problemă recurentă

Cazul ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care PNL Brașov își gestionează oamenii în instituțiile publice. Vicepreședintele CJ Brașov, Todorică Șerban — devenit acum inculpat — era unul dintre liderii locali cu putere de decizie și influență în structurile județene.

Scandalul „Mită pentru funcții” vine după alte dosare care au afectat filiala liberală din Brașov, alimentând percepția că numirile politice în instituțiile publice s-au făcut prin compromisuri, trocuri și promisiuni de avantaje.

Un sistem care se autoîntreține

Dincolo de numele sonore, ancheta DNA conturează imaginea unui sistem de fidelități și recompense, în care funcțiile publice sunt tratate ca monedă de schimb.
Cei care ajung în poziții cheie își aduc „oamenii lor”, iar aceștia, la rândul lor, creează noi dependențe administrative și politice.

Compania Apa Brașov SA, o instituție care gestionează un serviciu public esențial, pare să fi devenit un teren de luptă pentru influență politică și o sursă de beneficii personale.

Control judiciar, dar și o criză de încredere publică

Procurorii DNA au dispus măsura controlului judiciar, dar efectele morale și politice sunt deja vizibile.
Vicepreședintele CJ Brașov nu mai poate exercita funcția, iar imaginea Consiliului Județean și a PNL Brașov este grav afectată.

Pe termen lung, ancheta ridică o întrebare dureroasă: câte alte instituții publice funcționează după aceleași reguli nescrise?

Concluzie:
Scandalul „Mită pentru funcții” nu este doar o anchetă penală. Este radiografia unui sistem în care loialitatea politică cântărește mai mult decât competența, iar instituțiile publice devin instrumente de control și recompensă.

Brașovenii, cei care plătesc factura la apă — și, indirect, factura corupției — așteaptă acum nu doar pedepse, ci o curățenie reală în instituțiile finanțate din bani publici.