Investițiile masive în inteligența artificială, concentrate în special în Statele Unite, încep să stimuleze creșterea economică la nivel global. Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, a declarat marți că fenomenul, inițial predominant american, devine un motor al economiei mondiale, pe măsură ce alte țări dezvoltă centre de date și infrastructură necesară industriei AI. În Statele Unite, valul de investiții în acest domeniu susține profiturile companiilor și cheltuielile de consum, iar efectele se resimt în economiile integrate în lanțurile globale de aprovizionare pentru semiconductori și echipamente tehnologice. FMI descrie economia mondială ca fiind prinsă într-un „război de tracțiune”, cu un șoc energetic generat de conflictul cu Iranul pe de o parte și investițiile în AI pe de altă parte. Rezistența economiei globale în fața crizei energetice a fost o surpriză pentru FMI. În actualizarea din iulie a World Economic Outlook, instituția a estimat o creștere economică mondială de 3% pentru 2026 și 3,4% pentru 2027, subliniind că cererea pentru tehnologie și AI susține economiile conectate la lanțurile globale de producție. Georgieva a afirmat că „economia globală a traversat șocul energetic al războiului cu Iranul mai bine decât ne-am temut”. Printre motivele acestei rezistențe se numără reducerea cererii de energie și creșterea producției din afara Golfului. Situația din Strâmtoarea Ormuz este semnificativă, având în vedere că în prima jumătate a anului 2025, prin această rută treceau aproximativ 20,9 milioane de barili de petrol pe zi. Totuși, conflictul a dus la o reducere drastică a fluxurilor, iar datele Energy Information Administration arată că în trimestrul al doilea din 2026, prin Ormuz au trecut în medie doar 4,9 milioane de barili pe zi. Georgieva a avertizat că rezervele de petrol și gaze, utilizate pentru a amortiza șocul energetic, se epuizează, iar venirea iernii ar putea provoca o nouă creștere a prețurilor.
Sursa: Economie
