În data de 12 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis o hotărâre definitivă în care a respins recursul formulat de UAT Municipiul Alba Iulia, confirmând astfel că alocarea locuințelor sociale în baza unor criterii discriminatorii reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale la locuire și nediscriminare.
În anul 2021, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu criteriile discriminatorii dintr-o hotărâre a Consiliului Local Alba Iulia privind alocarea locuințelor sociale. Hotărârea CNCD a constatat existența unei discriminări indirecte și a sancționat autoritatea locală cu o amendă de 5.000 lei. UAT Alba Iulia a contestat decizia CNCD, însă atât Curtea de Apel București, cât și ÎCCJ, au menținut hotărârea inițială.
Contextul discriminării
CRJ a sesizat CNCD în 2021, acuzând faptul că Hotărârea Consiliului Local Alba Iulia nr. 91/2019 includea criterii care dezavantajau categoriile vulnerabile, inclusiv persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilități ușoare sau moderate și pe cei aflați în condiții de locuire precare. Printre criteriile considerate discriminatorii se numărau și oferirea de punctaje mai mari persoanelor cu venituri ridicate sau celor căsătorite, în detrimentul celor necăsătorite, precum și excluderea celor cu studii inferioare sau fără studii universitare.
Decizia CNCD și hotărârea ÎCCJ
În urma sesizării CRJ, CNCD a emis Hotărârea nr. 266/2022, în care a constatat discriminarea indirectă, subliniind că această practică aparent neutră dezavantajează grupurile vulnerabile și limitează accesul acestora la locuințe sociale. Deși sancțiunea a fost o amendă de doar 5.000 lei, autoritățile locale au contestat decizia la Curtea de Apel București, care a menținut hotărârea CNCD prin Sentința nr. 799 din 2023. Recursul formulat ulterior de UAT Alba Iulia a fost respins ca nefondat de ÎCCJ.
Impactul hotărârii
Această decizie este deosebit de importantă pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vulnerabile. Avocatul CRJ, Irina Mihale, a subliniat că locuințele sociale trebuie să fie distribuite corect, în conformitate cu scopul reglementărilor legislative, și nu pe baza unor criterii care să avantajeze persoanele cu venituri ridicate sau cu studii superioare.
„Altfel spus, locuința socială nu este vreun premiu sau vreo recompensă pentru beneficiari, iar criteriile pe care autoritățile locale le elaborează în astfel de proceduri trebuie să reflecte acest lucru. Când criteriile stabilite de o autoritate locală permit accesul la locuințe sociale persoanelor cu venituri mari în detrimentul celor fără venituri sau al persoanelor cu studii superioare în detrimentul celor fără studii, scopul Legiuitorului în reglementarea dreptului la locuință socială este complet deturnat, iar procedura de atribuire este viciată”, a precizat avocatul CRJ.
Hotărârea ÎCCJ confirmă că accesul la locuință socială nu trebuie condiționat de factori ce perpetuează discriminarea și marginalizarea, reiterând faptul că autoritățile locale au responsabilitatea de a asigura acces egal la locuire pentru toți cetățenii, indiferent de situația lor economică sau socială.
The post Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă discriminarea în alocarea locuințelor sociale în Alba Iulia, menținând sancțiunea cu amendă aplicată de CNCD appeared first on albapesurse.
