Costurile de împrumut pentru guvernele din întreaga lume au atins recent cele mai înalte niveluri din ultimii ani, pe fondul temerilor generate de conflicte, declinul demografic și schimbările tehnologice. Efectele acestor evoluții se resimt și pe piețele financiare europene, unde guvernele concurează cu Statele Unite pentru atragerea capitalului disponibil. Competiția a fost intensificată în acest an, după ce companiile americane de tehnologie au împrumutat sume considerabile pentru investiții în inteligența artificială… Costurile de împrumut ale Germaniei pe 10 ani, un indicator important pentru restul Europei, au atins la începutul acestei săptămâni cel mai ridicat nivel din 2011. Această creștere a fost determinată de temerile legate de inflație și de deficitul bugetar în creștere al SUA, care a dus randamentul obligațiunilor americane de Trezorerie pe 30 de ani la cel mai înalt nivel din ultimele 19 ani. Aceste presiuni au fost amplificate de informația că datoria guvernului american a depășit 40.000 de miliarde de dolari… În acest context, multe guverne din Uniunea Europeană ar putea fi nevoite să majoreze impozitele sau să reducă cheltuielile, în timp ce încearcă să aloce mai multe resurse pentru apărare. Această problemă va deveni din ce în ce mai evidentă pe măsură ce se pregătesc bugetele pentru anul următor. În state precum Franța, Spania și Italia, situația economică ar putea influența alegerile din 2027, care se preconizează a fi tensionate… Franța se confruntă cu o vulnerabilitate crescută, având în vedere că nu a reușit să își corecteze finanțele publice în ultimii ani, ceea ce a erodat încrederea investitorilor. Aceștia solicită acum randamente mai mari pentru obligațiunile franceze comparativ cu cele emise de Italia. Astfel, Parisul este expus riscului de refinanțare, o problemă care afectează aproape toate capitalele europene… În ultimele două decenii, majoritatea țărilor europene au acumulat datorii semnificative, iar crizele periodice, cum ar fi pandemia și criza financiară din 2008, au agravat deteriorarea finanțelor publice, cauzată de creșterea cheltuielilor pentru sănătate și pensii. Datoria publică din zona euro a crescut de la 66% din PIB în 2007 la aproape 88% în 2022, iar Comisia Europeană estimează că acest nivel va continua să crească pe termen scurt din cauza deficitelor bugetare în creștere, alimentate de conflictele din Iran și Ucraina… Institutul francez de statistică preconizează că Franța va cheltui de peste patru ori mai mult pentru dobânzile aferente datoriei publice în acest deceniu, de la 30 de miliarde de euro în 2020 la 124 de miliarde de euro în 2030.
Sursa: Economie
