România a devenit, în ultimii ani, o destinație tot mai atractivă pentru muncitorii veniți din Asia și Africa – oameni care ajung aici cu speranța unui trai mai bun și a unei vieți demne pentru familiile rămase în țările lor de origine. În marile orașe, dar și în zonele industriale, prezența lor este tot mai vizibilă: îi vedem zilnic în fabrici, restaurante, pe șantiere sau livrând mâncare.

Puțini însă cunosc adevărata poveste din spatele zâmbetelor lor. Drumul până în România este adesea lung și plin de obstacole, iar adaptarea nu e mereu ușoară. Mulți dintre ei pleacă din țări precum Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, unde salariile rareori depășesc 100 de dolari pe lună. În România, veniturile pot ajunge la 600–700 de euro, o diferență uriașă care le oferă șansa de a-și sprijini familiile și de a visa la o viață mai bună.

Potrivit datelor recente, peste 85% dintre muncitorii străini din România sunt bărbați, cei mai mulți activând în construcții, industrie și servicii. Remitențele – banii trimiși acasă – reprezintă adesea salvarea familiilor lor, care reușesc astfel să trăiască decent, să își trimită copiii la școală și să investească în propriul viitor.

Printre ei se află și Isuru Laksan, cunoscut de colegii săi din Oradea drept Lake. Originar din Sri Lanka, el povestește că în țara natală câștiga echivalentul a 800 de lei pe lună. Astăzi, lucrează într-o fabrică de volane din Oradea și primește un salariu de 4.500 de lei.
„La mine acasă aveam un salariu echivalent cu 800 de lei pe lună. Aici, în Oradea, câștig 4.500 de lei. Sunt foarte fericit aici”, spune Lake, citat de Antena 3 CNN.

Tot mai mulți imigranți aleg să se stabilească definitiv în România, iar unii dintre ei au deja copii născuți aici. Vietnamezul Vini Dang, managerul unui restaurant, spune că familia lui este complet integrată în societatea românească. „Eu am copiii şi familia aici, în România. Mai ales copiii sunt români”, mărturisește acesta.

Astfel de familii mixte dau naștere unei noi generații, care combină tradițiile din două lumi diferite. România devine nu doar un loc de muncă, ci și un spațiu al întâlnirii culturale și al noilor începuturi.