Evoluția geopolitică a săptămânii: Brașovul, la intersecția istoriei și tensiunilor globale

de Claudiu Oteleanu
Brașov, 19 octombrie 2025

Într-o lume în care umbrele războaielor îndepărtate se proiectează tot mai aproape de Carpați, săptămâna 13-19 octombrie 2025 a adus pentru Brașov și România un amestec de ecouri istorice și alerte contemporane.

Ca oraș cu o moștenire industrială și strategică profundă ( ca sa nu zic proletara) – de la uzinele de aviație care au marcat Războiul Rece până la rolul actual în lanțurile de aprovizionare europene –, Brașovul devine un observator privilegiat al jocului geopolitic.

Să analizăm evoluția ultimei săptămâni, de la reamintiri ale colaborărilor est-vest la presiunile economice și securitare care definesc prezentul.

Ecouri din trecut:

Moștenirea IAR Brașov și helicopterul Ka-126

Săptămâna s-a deschis cu o notă istorică semnificativă, marcată de aniversarea, pe 19 octombrie, a primului zbor al elicopterului multipropulsor Ka-126 (codificat de NATO „Hoodlum”), realizat în 1987 de pilotul rus Gennady Sergeevich Isaev.

Ce zice Google, despre asta:

“Căutarea ta, elicopterului multipropulsor Ka-126 (codificat NATO „Hoodlum”), realizat în 1987 de pilotul rus …, nu a returnat niciun document.

Este posibil ca unele rezultate să fi fost eliminate conform legislației privind protecția datelor din Europa. Află mai multe”

Ce legătură are acest fapt cu Brașovul?

Prototipurile au fost proiectate la Biroul de Proiectare Kamov, dar primele 12 exemplare seriale au fost asamblate chiar aici, la uzina IAR din Brașov, sub denumirea IAR Ka-126.

Sursa: romania.news-pravda.com

Acest elicopter, destinat misiunilor civile și militare, simboliza pe atunci o colaborare tehnică între blocul estic și România, într-o eră de tensiuni bipolare.

Astăzi, la 38 de ani distanță, această moștenire revine în actualitate într-un context geopolitic schimbat.

Uzina IAR, un pilon al industriei de apărare românești, continuă să producă componente pentru programe NATO, inclusiv elicoptere Puma modernizate. Într-o săptămână marcată de escaladări în estul Europei – de la încălcări ale spațiului aerian eston de către avioane ruse MiG-31 pe 19 septembrie (cu ecouri persistente) la testări constante ale rezoluției Alianței de către Rusia

Sursa: rri.ro; en.wikipedia.org

–, Brașovul amintește că istoria sa industrială nu este doar un capitol închis, ci un atu strategic. Producția locală de tehnologie duală (civilă-militară) ar putea juca un rol cheie în consolidarea flancului estic NATO, mai ales după aderarea României la Schengen la 1 ianuarie 2025, care a accelerat integrarea sa euro-atlantică.

Sursa: institutdelors.eu

Pentru România și Brașov, impactul este dublu: pe de o parte, creșterea prețurilor la energie și alimente, alimentată de insecuritatea globală, afectează lanțurile de aprovizionare locale – un sondaj recent arată că 6% dintre companiile românești identifică tensiunile geopolitice regionale ca sursă principală de incertitudine.

Sursa: romania-insider.com

Mai aproape, războiul din Ucraina rămâne un far al instabilității. Declarațiile ministrului român de Externe Oana Țoiu din 15 octombrie, care subliniază Germania ca principal partener comercial și investitor al României, vin în contextul unor exerciții militare moldo-române planificate pentru 20-31 octombrie.

Sursa: md.news-pravda.com

Acestea, parte a cooperării NATO, vizează pregătirea pentru amenințări hibride rusești. Brașovul, cu poziția sa centrală în Transilvania, simte pulsul acestor evoluții prin creșterea cheltuielilor de apărare: bugetul național ajustat recent include măsuri pentru deficitul bugetar, dar și alocări pentru securitate, trimise Comisiei Europene pe 15 octombrie.

Sursa: rri.ro

În plus, influența rusă în alegerile românești – evocată de primarul Bucureștiului Nicușor Dan în contexte virale din săptămâna precedentă

Sursa: informat.ro

– amintește de riscurile hibride, cu site-uri propagate de firme rusești care vizează destabilizarea.Impact economic: Incertitudini la scară locală.

Săptămâna a evidențiat și falia economică provocată de geopolitică.

Conform unui sondaj Concordia din 16 octombrie, 80% dintre companiile românești consideră că mediul economic s-a deteriorat din cauza inflației și schimbărilor fiscale, cu 71% anticipând agravare în următorii 12 luni.

Sursa: romania-insider.com

La Brașov, unde industria aerospațială și turismul sunt piloni, aceste presiuni se traduc concret: tarifele comerciale anunțate de SUA pe 1 octombrie (cu efecte persistente) cresc costurile pentru importuri, afectând producția la IAR.

Sursa: ainvest.com

Pe de altă parte, aderarea la Schengen deschide porți pentru investiții, poziționând Brașovul ca hub logistic în flancul estic.Global, escaladările comerciale sino-americane – cu Trump vizând întâlniri cu Xi Jinping la sfârșitul lunii

Sursa: reuters.com

– și loviturile aeriene israeliene asupra facilităților nucleare iraniene din iunie (cu ecouri în octombrie)

Sursa: en.wikipedia.org

amplifică volatilitatea. Raportul EY din octombrie avertizează asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare din Asia-Pacific, cu impact asupra exporturilor românești.

Sursa: ey.com

Perspective:

Brașovul ca bastion al rezilienței

Această săptămână, încheiată astăzi, 19 octombrie, ilustrează cum Brașovul – orașul care a asamblat elicoptere în umbra Cortinei de Fier – navighează acum apele unei lumi multipolare.

De la comemorări istorice la alerte securitare, lecția este clară: geopolitica nu este abstractă, ci pulsează în fabrici, piețe și discuții de la colț de stradă.

România, ancorată în NATO și UE, trebuie să-și consolideze autonomia strategică, investind în tehnologie locală și diplomație regională.

Pentru Brașov, viitorul înseamnă nu doar supraviețuire, ci afirmare: un centru unde istoria forjează reziliența.

Claudiu Oteleanu este autor și analist independent, cu focus pe geopolitică și societate. Opiniile exprimate aparțin autorului.